Autoevaluare

25 mai 2010

1. Unele pasaje (printre care capitolul despre clepsidră) ar putea induce ideea că toată lumea trece printr-o criză şi că planul iniţial nu e niciodată bun.

Oare viaţa curge întodeauna lin, oare nu ai niciodată „hopuri” în carieră? Da şi nu. Gândul că vor exista hopuri, dar că totul e ca ele să fie cât mai mici şi să le treci cât mai uşor, poate fi la fel de adevărat. Oricum, fiind o carte de consiliere în carieră, era normal să vorbesc despre „hopuri” şi despre cum treci de ele: asta nu înseamnă că îmi doresc ca toată lumea să treacă prin crize.

2. La fel ca în Călătoria eroului, nu e obligatoriu să treci prin toate etapele din această carte, nu în aceeaşi ordine. Şi nu e obligatoriu să treci prin şapte ani de călătorie (18-25): pentru unii călătoria se termină în anul doi de facultate, în vreme ce pentru alţii se termină cu mult după vârsta de 30 de ani. În fine, toate aceste etape pot să dureze foarte mult sau să apară uneori câte două împreună, suprapuse.

Modelele şi graficele sunt în linia unui „ideal tip” weberian: un model simplu de la care pleacă fiecare şi care devine interesant prin devierile pe care fiecare le aduce modelului prin propria lui viaţă. La fel ca pentru distincţia introvertit–extravertit, de exemplu: nimeni nu e perfect extravertit, dar distincţia ne ajută să ne situăm mai bine faţă de cei din jur. În acelaşi fel se pot citi distincţiile din Călătoria Studentului, cum este distincţia spectator-implicat.

3. De fapt, etapele din această carte sunt etape psihologice. Chiar şi ciclul călătoriei lui Campbell se poate repeta de mai multe ori în viaţă, ne putem imagina că el poate fi folosit şi pentru istoria relaţiilor de cuplu sau istoria naşterii unui proiect artistic, nu doar pentru carieră, aşa cum am făcut eu aici. Oricum, mesajul principal al etapelor din Călătoria Studentului e următorul: axioma „facultate + master = carieră” e complet depăşită, drumul spre carieră e mult mai lung, mult mai complicat.

4. Se simte nevoia mai multor exemple şi a clarificării unor concepte. Pe de o parte, dacă adăugam exemple pentru toate desenele şi subcapitolele, probabil că ajungeam la peste 600 de pagini. Dar, mai ales, nu am insistat pe exemple şi teorii pentru că am vrut să scriu o carte care poate fi citită ca o poveste, pe o bancă, în două ore. Călătoria Studentului e povestea de la care plec şi pe care o voi dezvolta în timp, capitol după capitol.

 

Fragment din Călătoria Studentului.

Postat in

2 comments on “Autoevaluare”

  1. I simply wished to appreciate you once again. I do not know the things that I would have handled in the absence of those information provided by you on my area of interest. It was before a real frightening case in my position, nevertheless looking at a specialized approach you processed it forced me to leap for delight. I am happy for this help and even sincerely hope you are aware of a powerful job you're undertaking educating many people using your websites. I am sure you haven't come across any of us.

  2. I want to express my admiration for your generosity supporting people that absolutely need help on this one situation. Your real dedication to passing the solution all over appears to be rather effective and has all the time made some individuals much like me to attain their goals. This insightful tips and hints means a great deal to me and much more to my mates. Regards; from everyone of us.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

© Copyright Orasul Albastru 2015