Povestea florilor
Floarea vine dupǎ ce mai ȋntâi a fost o tulpinǎ, şi apoi vin frunzele. Doar la un moment dat, undeva apare o floare, şi apoi un fruct. Aşa e cu tot ce aducem pe lume, lucruri pe care nimeni nu le prevǎzuse, nici mǎcar noi. E normal sǎ facem schițe, ȋncercǎri, tentative. Trebuie multe fr...
Citeşte mai mult
Lecțiile bune şi frumoase ale somnului
Azi explicăm totul, forţăm totul şi schimbăm totul în legile naturii umane, dar dacă suntem sinceri o clipă observăm că e ceva ce sare în ochi în toată « revoluţia » asta universală: orele de somn. Lungul şir de clipe de tăcere, de abandonare, a fiecăruia, a celui mai mare magn...
Citeşte mai mult
Spitalizarea ca regăsire de sine
E ceva cu spitalul, e un timp al spitalului care e diferit de tot ce e în afara spitalului. Ieşi din timpul de afară, nu doar fizic. Sigur că sunt cazuri foarte grave, dar aici vorbesc de operaţii “aşa zis normale », de trecerile prin spital de cinci zile sau o săptămână. Mai întâi, ...
Citeşte mai mult
Cǎlǎtoria interioarǎ: despre ridurile care ne ȋntineresc
În viaţă sunt perioade lungi de aşteptare, formare, evoluţie, chinuială şi visare. Şi apoi vin acele zile în care totul se schimbă în câteva ore. Acele zile, care sunt adesea nopţi, în care te combini sau te desparţi, pleci sau te întorci, viaţa ţi se schimbă. Se dilată timpul ş...
Citeşte mai mult
Motivația caldǎ. Sau când se terminǎ viața second-hand
Citisem undeva prin anii 2000 despre un concept de sculpturǎ caldǎ. Pare o idee fericitǎ, care mǎ face sǎ mǎ gândesc la lucrǎri cum sunt ale lui Brâncuşi, sau altele care reuşesc sǎ transmitǎ direct, cu simplitate, fǎrǎ sǎ ȋți storci creierii sǎ imaginezi ce a vrut totuşi sǎ fac...
Citeşte mai mult
“The Lord of the Rings”, cel mai frumos film al oamenilor
Mai întâi, Lord of the Rings e o poveste care nu s-a temut să vorbească despre onoare într-o lume postmodernă şi plină de ironie, iar talentul regizorului a făcut din onoare un spectacol pe care de acum “nimeni nu îl poate refuza”. Apoi, într-o periodă în care separăm filmele deşt...
Citeşte mai mult
Un suspin şi un cutremur. Despre perioadele în care „te învârți în cerc”
Sunt perioade în care oricât ai încerca să schimbi ceva, nu iese mare lucru. Cu un efort supraomenesc reuşeşti să faci un singur pas, pe când în alte vremuri zburai, fluierând. E clar că efortul nu duce la nimic, nici strategiile nu duc la nimic. „Nu iese”, nici mental, nici voluntar,...
Citeşte mai mult
Rucsacul din spate şi rucsacul din inimă. Sau de ce nu mai fug cu copiii la şcoală
Am intrat şi eu de câţiva ani în meseria de părinte, care azi înseamnă să citeşti neremunerat vreo 2 sau 3 ore pe zi mesaje grupurilor de părinţi şi să parchezi complet enervat cu un copil abia sculat din somn pe care mai mult îl cară rucsacul decât cară el rucsacul. Alergare mai al...
Citeşte mai mult
Cea mai bună vacanță nu costă nimic. Despre minunata lună august
Multe din joburile sau schimbările de rută din viața mea s-au făcut vara, de obicei în luna august. Secretariatele sunt goale, străzile sunt goale, și doar cei care iau deciziile importante mai sunt prin birouri, în cămașă cu mânecă scurtă. Dacă ai noroc, poți avea o discuție mai re...
Citeşte mai mult
Acel moment în care ai terminat facultatea, e vară şi te întorci încet spre casă
Azi ai terminat facultatea, ţi-ai văzut numele cu nota, ai sorbit toate bârfele care se puteau prinde prin curtea facultăţii. Şi acum te întorci, încet, spre casă. Te bucuri de fiecare pas, de fiecare copac atât de bine cunoscut, de fiecare trecere de pietoni pe care ai alergat de atâtea ...
Citeşte mai mult
1 2 3 21
© Copyright Orasul Albastru 2015