Spiritualitate

Cuplu

Eseurile lui Ion

Vocaţie si misiune personala

Home » Blog

Cine fuge după doi iepuri… prinde trei

Submitted by on 24 octombrie 2011 – 20:36No Comment
Cine fuge după doi iepuri… prinde trei

Se spune că cine fuge după doi iepuri nu prinde nici unul. Asta într-o lume normală, în “vechile timpuri”, când lucrurile erau aşezate şi clare: pe atunci trebuia să ai un scop, o strategie, şi să fii perseverent pe drumul ales.

Astăzi, dacă vrei, să zicem, un job bun, ce trebuie să faci? Zicala ar însemna că trebuie doar să trimiţi CV-uri. Sau, doar să creşti reţeaua de prieteni. Sau, doar să te implici în voluntariat. E limpede că dacă porneşti doar pe una din piste, ratezi foarte multe oportunităţi.

La fel e şi în foarte multe sectoare ale vieţii. Dacă vrei să-ţi schimbi viaţa în “mai bine”, zicala cu iepurii ar însemna: începe prin a face sport, sau prin a face un curs în plus, dar ţine-te de alegerea ta. Da, dacă lucrurile ar fi încă în lumea veche, foarte stabilă şi rigidă, dar astăzi lucrurile sunt interconectate: fiecare pas într-o pistă poate însemna încă o sută de paşi pe a doua pistă.

Fiecare pas pe o altă pistă poate însemna o noua ocazie de a trasa o scurtătură. Dacă fugi după mai mulţi iepuri, în scurt timp fiecare pistă ajuta pe cealaltă, poţi să sari de pe o pistă pe alta.

De exemplu, poate că îţi cauţi o relaţie: găseşti persoana care ţi s-ar potrivi la un curs de formare, dar e timid(ă): totuşi, întors acasă, tipul sau tipa se uită pe blogul tău, (al doilea “iepure” pe care l-ai dezvolat), şi prinde curaj: cine ştie, poate că urmează relaţia vieţii tale. Iar dacă nu deschideai şi pista “Blog”, sau “Facebook”, poate că ratai relaţia vieţii tale. Sau, aceeaşi persoană timidă care te-a observat dar nu are încă destul curaj sau motivaţie ca să înceapă o discuţie cu tine, are o prietenă care te-a cunoscut la un ONG şi te-a apreciat: mărturia ei conteaza şi înclină lucrurile în favoarea ta.

Altfel spus, decât să îti imaginezi că fugi dupa iepuri (imaginea clasică), mai bine îti imaginezi că stai într-o intersecţie, cu sacul gol în mână, şi aştepti să treaca iepurii şi să-ţi pice în sac. Cu cât mergi în mai multe locuri, în mai multe intersecţii, cu atât ai mai multe şanse să întâlnieşti mai mult iepuri.

Relaţia pe care o am în ultimul an m-a făcut să lucrez peste program la un proiect cu colega de care sunt îndrăgostit: acel proiect îmi va susţine candidatura la următorul job. Sau, am lucrat peste program la un proiect şi acolo am întâlnit pe viitoarea mea soţie.

Mai mult, zicala ar trebui inversată: noi suntem “iepurii”, noi suntem mereu destinaţia drumului, şi avem două opţiuni: putem sta pe loc, din frică, sau putem începe să sarim în toate directiile.

Faptul că alergăm în toate părţile poate fi semnul că nu ştim bine ce vrem de la viaţă, dar de fapt cei care fac asta aleargă din disperare.

Sau, aceeaşi metodă poate fi o strategie clar aleasă. Să găseşti un job bun sau să găseşti o relaţie pe măsura ta – sunt lucruri mult prea importante pentru a îţi permite să nu lupţi pe toate fronturile şi flancurile posibile, cu toate mijloacele pe care le ai la îndemână. Mai ales că lucrurile mari, importante, care ţin de profesie sau de iubire, nu se obţin la comandă, oricât de ambiţios ai fi într-o singură direcţie. Se obţin cel mai des printr-un concurs de împrejurări (moment oportun) în care treaba ta a fost să arunci totul în luptă, iar faptul că alergi dupa toţi iepurii deodată îţi permite să construieşti, din nimic, momentul oportun pentru tine. Să îl faci să vină în viaţa ta.

Pe măsură ce fugim după toţi iepurii paşii nostri vor face, în timp, un desen mai frumos decât un drum clar, iar la final vom putea spune “Viaţa mea a devenit frumoasă”. Sau “a devenit deosebit de interesantă”. Ne-am băsat nasul în foarte multe locuri şi în timp am devenit avizaţi, liniştiţi şi fericiţi cu lumea asta, aşa nebună cum e.

Comments are closed.