21 octombrie 2024
12 cântece Cercetaşii Munților (1997-1999)
Toată lumea ştie că lebedele sau castorii cu ochelari de pe testimonialele unei facultăţi e foarte posibil să fie singurele pesonaje interesante dintr-un batalion de răţuşte sau de dihori. Şi că diverşi profi din facultate au alergat vreo 2 ani după un ochelarist de succes pentru a-i umfla povestea pentru un testimonial. Glumesc un pic, poate că nu e aşa dar cam aşa cred mulţi care se uită pe un site. Cum găsim o promovare mai obiectivă şi totodată mai interesantă pentru cititor?
Ei bine, luăm x angajatori din domenii diverse (companie, redacţie de ziar, instituţie publică etc) care ei fac testimonialele. Şi nu dau nume direct, ci spun un text de genul:
“în ultimii 5 sau 10 ani, am avut un număr de x stagiari şi y angajaţi ai facultăţii Dvs (filozofie, stiinte politice, sociologie, litere, limbi straine, teologie, administratie, psihologie etc). Au următoarele calităţi, ştiu să scrie, să citească, să nu fie enervanţi, să lucreze eficient etc bla bla bla. Sunt chiar mai buni decat cei care vin de la facultatea dedicata acestui tip de job.” Si mai detaliaza o poveste sau doua despre cum decurge profesia acolo. (Nu vreau să supăr pe nimeni şi să spun că cei de la ştiinţe politice ştiu să scrie mai bine ca la jurnalism, sau că cei de la limbi străine pot lucra în companii mai bine decât cei de la ştiinţe economice. Dar poate că un angajator ar putea spune asta, pentru un oraş sau altul).
Si cu asta nu mai crede lumea că facultatea l-a chinuit pe bietul absolvent să se spele pe cap ca să iasă o poză.
Si, în plus, se atinge din aceeaşi mişcare un alt mare obiectiv al testimonialelor: să se arate care sunt destinaţiile profesionale ale răţuştelor cu pricina. Pe direct, de la sursă.
Pentru că, oricât ai scrie că la tine a studiat în istoria lumii Mircea Eliade, sau chiar că Eliade e acum student, de unde ştiu că celelalte 99 de răţuşte din facultate au vreo şansă profesională? Din gura unui angajator în funcţie.
Care va fi măgulit să pozeze în tătic al unor castori cu viitor.
Nota. Ce scriu aici si in alte locuri nu e despre facultatea unde sunt eu student la 44 de ani, din vocatie pentru Biserica, ci vine in continuarea unei preocupari deja active de vreo 15 ani si publicata in atatea articole carti reviste.