Se povesteşte că două broaşte au căzut într-un borcan cu lapte: prima nu a încercat să facă nimic şi s-a înecat, a doua s-a zbătut atât de tare încât a transformat laptele în smântână şi s-a salvat brusc în ultima clipă. Dar în oraşul lichid în care ne scufundăm zilnic şi care se schimbǎ la orice fluctuaţie a dolarului, această poveste despre perseverenţă nu ne foloseşte la nimic: suntem pur şi simplu în mijlocul unui ocean. Ne rămân însă gândurile: dacă le zbatem cu toată puterea, ele aruncă în jurul nostru ancore, parâme, fixează faruri în depǎrtare, sunt vesta invizibilă de salvare care ne susţine la fiecare pas – oricât de adânc ar fi oceanul sub noi.