Problema e următoarea: pentru o viaţă normală ai nevoie de o număr tot mai mare de informaţii. De la instalaţii până la ce mănânci sau cum mănânci, de la descoperiri despre somn și sport până la funcţionarea creierului sau time-management. Cu internetul informaţiile sunt peste tot, dar le primim la grămadă, navigăm pe net de la una la alta. De la un moment dat încolo, mai mult te doare capul decât simţi că ai evoluat cu ceva în viaţa ta concretă.
Soluţia mea este următoarea.
Mai întâi, să ne dăm seama că suntem fiecare un jurnalist de investigaţie pe cont propriu. Ce fel de bec am nevoie, alb sau albastru? Ce fel de alimente sunt bune pentru mine, în cutare perioadă, și nu le-am încercat? Doar ca să afli ce fel de ceai să bei și cum să bei, ai nevoie de timp, de testare, de sfaturi și discuţii.
Apoi, și aici e mai important, trebuie să le luăm pe rând. Dacă doar „știi” cu mintea că trebuie să fii atent la vreo 30 de chestii, dar știinţa asta rămâne la stadiul de informare generală, nerealizată, mai mult te stresezi.
Ca să le iei pe rând, și dacă accepţi că ești cu adevărat un jurnalist de investigaţie, trebuie să gândești în termeni de dosar. Temă de cercetare. Subiect.
Începi cu un subiect, și nu te mai ocupi de restul. Dacă pe parcursul investigaţiei tale afli alte informaţii interesante, despre alte subiecte, le notezi pe un Word cu link cu tot și revii mai târziu. Dar tu rămâi la subiectul tău, până când îl epuizezi. Până când afli tot.
Pentru că nu e destul să afli o informaţie, nici măcar să cumperi becul sau ceaiul respectiv. De multe ori ai nevoie să integrezi chestia respectivă. Dacă e vorba de un nou obicei alimentar, sportiv, de disciplină, ai nevoie de timp ca să îl integrezi în mod firesc la programul tău și la celelalte obiceiuri deja active.
Poate că nu va fi vorba de o săptămână, poate că va fi vorba de două zile, cinci zile, zece zile. Important e că scanezi un subiect, îl termini, îl aplici în viaţa ta de zi cu zi.
Mai bine treizeci de chestii noi bine implementate pe parcursul a doi ani, decât să rămâi mereu la un stadiu de începător agitat, care vrea mereu să schimbe ceva în viaţa lui dar nu a aplicat niciodată până la capăt, și în cunoștinţă de cauză, măcar un nou ceai de plante despre care știe, teoretic, cum că e folositor.
Unii oameni spun „în fiecare seară mă culc după ce am aflat un lucru nou și deci mă culc mai puţin prost”. Astăzi chestia asta ia o nouă dimensiune: în fiecare seara știu că am descoperit noi informaţii la dosarul la care tocmai lucrez. Şi lucrez la asta, și în scurt timp o să am un nou spaţiu activ pentru bunăstarea mea personală.