Un an cu Iuliu Hossu. Am luat calea sufletului – publicată în Lapunkt

Revista online Lapunkt va publica anul acesta cartea Am luat calea sufletului. Un parcurs de meditaţii, apărută la editura Viaţa Creştină.

Lucrarea propune o selecţie de pasaje din Memoriile Cardinalului Iuliu Hossu, 52 de pasaje, fiecare cu un comentariu făcut de mine şi un desen de fetiţa mea Jeanne pe când avea trei ani.

Pe moment iată mai jos introducerea cărţii, linkul spre prima postare, şi în fiecare săptămână va fi publicat unul din cele 52 de pasaje.

Un an deci.

https://www.lapunkt.ro/2023/02/am-luat-calea-sufletului-introducere/

Introducere

Citind Memoriile episcopului Iuliu Hossu, am putea crede că suferința lui din detenția comunistă nu mai are nicio legătură cu viețile noastre. Dar, dacă ne oprim puțin din alergare, trebuie să recunoaștem că azi, altfel, dar totuși cu adevărat, suferim și noi: de stres, de anxietate, de nesiguranța permanentă, de oboseli și tensiuni care conduc la boală, de răutatea zilnică a unor vecini, a unor colegi, sau a unor reglementări prost gândite.
Apoi, trei cuvinte revin ca un laitmotiv în Memoriile lui Iuliu Hossu: „mângâierea” (în neajunsuri, de la Domnul), „cerșind mila Domnului” și „sufletul înălțat” (la fiecare dificultate). Ei bine, e tocmai ceea ce căutăm și noi: să găsim mângâiere în dificultăți, să cerșim milă de la Domnul, dar să găsim și o cale de a avea sufletul nu abătut, ci mereu „înălțat”.
Astfel, dacă e ușor de acceptat că viața acestui mare ierarh este o icoană, mai ales că în acest an el va fi beatificat de către Papa Francisc, mai este o întrebare: viața lui poate deveni icoana care să lumineze situațiile noastre de astăzi? E întrebarea cu care am reluat lectura Memoriilor.
Surpriza a fost că am găsit aproape în fiecare pagină acea înțelepciune pe care cărțile de psihologie sau motivaționale de multe ori nu o mai pot oferi. Am găsit lumina celui care vede în toate „taina nepătrunsă a Domnului”, viziunea împăcată asupra lumii a unui episcop care a luat în piept toată răutatea lumii înconjurătoare și a ieșit de acolo cu „sufletul înălțat”, fiind numit în anul 1969 cardinal al Bisericii Catolice, ca recunoaștere a mărturiei sale exemplare.
De fapt, Memoriile lui Iuliu Hossu nu sunt un jurnal de detenție, ci un solemn text liturgic al celui mai violent secol din ultimele două milenii, o psaltire contemporană ce ridică orice bucățică de săpun din închisoarea Sighet până la dimensiunile Dumnezeului celui viu și la perspectiva întregii Biserici românești și universale. Avem de-a face cu un păstor și totodată un profet care, din închisoare, își conduce eparhia prin deșertul comunismului, spre transfigurarea interioară promisă creștinilor.
Și, pe măsură ce îl însoțeam pe episcopul Iuliu în parcursul lui spiritual, de la un moment dat mi-am dat seama că pasajele și rugăciunile lui mă însoțeau ele în propriile mele momente de întuneric și de îndoială. Am început să revin tot mai des la blândețea și înțelepciunea pe care le găseam în Memorii.
Pe această „cale a sufletului” pe care a mers înaintea noastră episcopul Hossu, am ales 52 de pasaje din Memorii, la care am adăugat câte un comentariu ce oferă piste de meditație personală. Am gândit cartea ca pe un parcurs de un an, cu o meditație pe săptămână. Există și opțiunea de lectură liberă: deschizând titlurile din „Cuprins”, poți căuta starea sufletească de care ai nevoie.

Desenele cu floricele din carte sunt făcute de fetița mea Jeanne. După o lungă sfătuire editorială, a rezultat că gingășia desenelor unei fetițe de trei ani și jumătate poate cel mai bine să însoțească fără a știrbi bogăția de sensuri oferite în fiecare pasaj al episcopului Iuliu Hossu.
Ion Cosmovici