O viață "normală"

Toată lumea vrea să fie un erou pe la 15 - 18 ani. Fie că vrem să fim poliţişti, doctori, ambasadori, avocaţi sau asistenţi sociali. Am vrut şi eu asta, mult după 18 ani. Până când mi-am dat seama intr-un tarziu că nu mai vreau aşa ceva: vreau doar să fiu un om normal, să am si eu “o viaţă normală”, viaţa normală fiind până la urmă cel mai frumos şi greu obiectiv de atins în zilele noastre.

Iar atunci când în fine am acceptat acest lucru, nu a durat mai mult de 2 zile pentru a înţelege că, astăzi, pentru a avea  o viaţă normală, trebuie să fii totuşi un erou.

Doar foarte foarte puţini dintre noi avem cu adevărat o viaţă normală. Cine dintre noi poate cu adevărat să facă un lucru atât de simplu: să mânânce când şi cum trebuie? Cine poate dormi când trebuie? Cine poate iubi şi poate petrece timp cu cei dragi atunci când ar fi firesc?

Cine are timp să se trezească şi să bea cafeaua în linişte cu soţia şi copiii, apoi să plece şi să muncească din pasiune?

Poate câteva excepţii pot asta, şi de regulă cei care au acest privilegiu nu îşi dau foarte bine seama ce comoară le-a oferit destinul.

Nu am pomenit până aici de bani, de maşini, de case, de lucruri extraordinare – ma refer doar la posibilitatea de a sta cu cei dragi atunci când dorim, adică atunci când trebuie: devine o minune să putem merge la serbarea băiețelului de 5 ani – sau să ajungem la timp.

Copilul care vede ca nu ai venit la serbare nu ştie şi nu înţelege că ţi-e omeneşte imposibil să ajungi. Nu ştie că ai rămas in trafic. Pentru el nu există jumătăţi de masură.

De fapt viaţa normală e cea mai grea: acolo, mai mult decât în orice război, nu există jumătăţi de măsură.

Asa ca cei care ajung totuși la acele lucruri care fac o viata pur si simplu normala trebuie sa dezvolte niște capacitați para-normale – mai simplu spus să ducă o viata eroică.

O viaţă eroică în paralel cu viata lor normală pe care şi-o doresc.

Pentru mine deci a durat 2 zile dorința de viaţă normală: dar totul e schimbat. Nu mai vreau să fiu un erou pur şi simplu, ca idee. Dar mă interesează să fac tot ce pot pentru ca să am o viaţă normală si să nu îmi fure viaţa nebunia din jur.