Să ştii unde trebuie să ajungi - e adevărata destinație

21 februarie 2014

Destinaţia călătoriei spre noi înşine poate fi văzută ca în Alchimistul sau în alte scenarii în care ajungem "Undeva". Chiar dacă acest "Undeva" e o revelaţie: voi fi doctor, psiholog, profesor. Avem nevoie să ştim că am ajuns la capătul căutării în ce ne priveşte.

Dar capătul călătoriei nu e întotdeauna o destinaţie, el poate fi în unele cazuri tocmai momentul în care ne dăm seama care va fi, pentru fiecare zi din restul vieţii, destinaţia spre care tindem. Modelul pe care îl avem în faţa ochilor.

Maica Tereza a fost pentru nişte ani buni călugăriţă într-un ordin, cu sarcină educativă, fără mari evenimente în viaţă, până când, într-o noapte de 10 septembrie, mergând cu trenul in India, a avut revelaţia faptului că trebuie să se ocupe de cei mai săraci oameni din lume. Ei au rămas pentru ea Destinaţia. 

Friedrich Hayek, în Autobiografia sa, amintindu-şi tinereţea, arată că “pe atunci nu știam ca ceea ce căutam de fapt era o teorie”. E interesant: unii caută o descoperire, alţii o informaţie, Hayek, pentru opera restului vieţii, căuta de fapt o teorie, care a fost începutul şi sfârşitul tuturor lucrărilor scrise sau Premiului Nobel câştigat (o teorie despre formarea unei ordini spontane).

Pentru fiecare din aceştia, există deci un capăt al drumului care există în minte: dar nu este un capăt ideal, platonic, ci modelul real după care se ghidează: o anumită imagine a elevului pentru învăţător, o anumită atitudine a omului de afaceri pentru un Coach, o anumită armonie pentru Picasso sau o anumită simplitate pentru Brâncuşi.

Acea imagine diferită pentru fiecare poate fi uneori tocmai locul în care trebuia să ajungem.

Mai ales atunci când lucrăm cu oamenii şi suntem descurajaţi din foarte multe motive: avem în minte Destinaţia noastă, pentru care ne sculăm din somn sau ne culcăm. Ea e prezentă, vizibilă, la începutul şi totodată la sfâşitul efortului de fiecare zi.

În acest sens “Un sfârşit e un început”: sfârşitul căutării înseamnă să găsim ceea ce va fi mereu "Sfârşitul" în orice clipă in care vom începe să lucrăm, să ajutăm, să construim.

Iar destinaţia înseamnă tocmai liniştea pe care o ai când ştii exact cât de mult mai ai de mers – în acea parte bună a vieţii în care ştii bine spre ce ai de mers, oricât de greu sau oricât de complicat ar fi de reluat zilnic acest drum.

Postat in

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

© Copyright Orasul Albastru 2015