“I never saved anything for the swim back”

Destinat din naştere să nu atingă performanţele fratelui său considerat mai “perfect”, Vincent ȋl ȋnvinge a doua oară pe fratele său Anton ȋn cursa de ȋnot spre largul mării (filmul Gattaca). Citatul de mai sus e secretul său, pe care ȋl aflăm spre finalul filmului.

Imaginea ȋnotului spre “celălalt capăt al mării” de care vorbeşte Vincent e o metaforă: la un moment dat, măcar o dată ȋn viaţă, trebuie să trecem dincolo de linia a ce cred ceilalţi despre noi, sau dincolo ce ştim noi despre noi, pentru a ne descoperi.

Odată ce am ȋnceput să ȋnotăm singuri ȋnspre capătul celălalt al mării, oriunde am ajunge, nu vom ajunge decât dacă ştim foarte clar că nu ne vom mai ȋntoarce niciodată. De la un moment dat, ȋn călătoria prin tine ȋnsuţi, nimeni nu te mai poate ajuta cu sfaturi şi idei.

Sentimentul de frică pe care ȋl ȋncerci atunci când ȋnoţi doar la câţiva centimetri dincolo de geamandură poate fi foarte mare, dar sentimentul de frică pe care ȋl simţi atunci când nimeni nu ȋţi mai poate da sfaturi este uneori şi mai mare. Ȋn acel moment, citatul de mai sus este singurul sfat posibil, deosebit de preţios: la fel ca şi alţii, trebuie să mergi pur şi simplu până la capăt, spre locul pe care doar singur ȋl poţi descoperi.

Şi pe care nu l-ai fi descoperit dacă nu ai fi sacrificat orice rezervă pentru a ajunge acolo.