Lecțiile bune şi frumoase ale somnului
Azi explicăm totul, forţăm totul şi schimbăm totul în legile naturii umane, dar dacă suntem sinceri o clipă observăm că e ceva ce sare în ochi în toată « revoluţia » asta universală: orele de somn. Lungul şir de clipe de tăcere, de abandonare, a fiecăruia, a celui mai mare magn...
Citeşte mai mult
Noaptea zen. Cum sa înveți în ultimele două ore ce nu ai învățat într-o lună
Când eşti chiar stresat cu timpul, e clar că mintea nu mai primeşte. Orice ai face, Cola sau cafea, mai mult te stresezi. Nu ȋncape. Nu mai încape. Îți explodeazǎ capul. Nu doar pentru că e mult, dar mai ales pentru că totul trebuie să intre repede. Sunt oare soluţii extreme pentru o a...
Citeşte mai mult
La ce facultate să mă înscriu? Regula „ușilor deschise”
Dacă ai de ales, înseamnă că nu e vorba de medicină, balet sau arhitectură. Ai de ales de obicei în zona de socio-uman. Iar acolo nu există de fapt o alegere „bună”. Trebuie făcută o alegere, undeva în zona în care ai abilități, dar nu e cazul să te stresezi – că va fi alegere...
Citeşte mai mult
Acel moment în care ai terminat facultatea, e vară şi te întorci încet spre casă
Azi ai terminat facultatea, ţi-ai văzut numele cu nota, ai sorbit toate bârfele care se puteau prinde prin curtea facultăţii. Şi acum te întorci, încet, spre casă. Te bucuri de fiecare pas, de fiecare copac atât de bine cunoscut, de fiecare trecere de pietoni pe care ai alergat de atâtea ...
Citeşte mai mult
Cum a scris fetiţa mea de un an un doctorat despre Zygmunt Bauman
Eram la final de doctorat, de fapt era anul 4 adică anul de graţie. 27 aprilie 2016. Într-o lună trebuia să predau teza despre epistemologia metaforelor globalizării la Zygmunt Bauman. Si mi-am dat seama cu oroare că nu găsisem chestia care să facă teza. Aveam referatele, capitole de teori...
Citeşte mai mult
Lecțiile bune şi frumoase ale somnului
Azi explicăm totul, forţăm totul şi schimbăm totul în legile naturii umane, dar dacă suntem sinceri o clipă observăm că e ceva ce sare în ochi în toată « revoluţia » asta universală: orele de somn. Lungul şir de clipe de tăcere, de abandonare, a fiecăruia, a celui mai mare magn...
Citeşte mai mult
Spitalizarea ca regăsire de sine
E ceva cu spitalul, e un timp al spitalului care e diferit de tot ce e în afara spitalului. Ieşi din timpul de afară, nu doar fizic. Sigur că sunt cazuri foarte grave, dar aici vorbesc de operaţii “aşa zis normale », de trecerile prin spital de cinci zile sau o săptămână. Mai întâi, ...
Citeşte mai mult
Noaptea zen. Cum sa înveți în ultimele două ore ce nu ai învățat într-o lună
Când eşti chiar stresat cu timpul, e clar că mintea nu mai primeşte. Orice ai face, Cola sau cafea, mai mult te stresezi. Nu ȋncape. Nu mai încape. Îți explodeazǎ capul. Nu doar pentru că e mult, dar mai ales pentru că totul trebuie să intre repede. Sunt oare soluţii extreme pentru o a...
Citeşte mai mult
Cǎlǎtoria interioarǎ: despre ridurile care ne ȋntineresc
În viaţă sunt perioade lungi de aşteptare, formare, evoluţie, chinuială şi visare. Şi apoi vin acele zile în care totul se schimbă în câteva ore. Acele zile, care sunt adesea nopţi, în care te combini sau te desparţi, pleci sau te întorci, viaţa ţi se schimbă. Se dilată timpul ş...
Citeşte mai mult
Motivația caldǎ. Sau când se terminǎ viața second-hand
Citisem undeva prin anii 2000 despre un concept de sculpturǎ caldǎ. Pare o idee fericitǎ, care mǎ face sǎ mǎ gândesc la lucrǎri cum sunt ale lui Brâncuşi, sau altele care reuşesc sǎ transmitǎ direct, cu simplitate, fǎrǎ sǎ ȋți storci creierii sǎ imaginezi ce a vrut totuşi sǎ fac...
Citeşte mai mult
“The Lord of the Rings”, cel mai frumos film al oamenilor
Mai întâi, Lord of the Rings e o poveste care nu s-a temut să vorbească despre onoare într-o lume postmodernă şi plină de ironie, iar talentul regizorului a făcut din onoare un spectacol pe care de acum “nimeni nu îl poate refuza”. Apoi, într-o periodă în care separăm filmele deşt...
Citeşte mai mult
Un nou-nǎscut şi atât
Pentru acest Crǎciun preotul mi-a dat ca tema de casǎ sǎ meditez naşterea lui Cristos. Ceea ce am fǎcut. Cu sugestia cǎ Dumnezeu a venit sǎ ne mântuiascǎ pe fiecare ca şi cum am fi singuri pe lume, şi cǎ rugǎciunea de la final de slujbǎ “Cred, Doamne, și mărturisesc că Tu ești cu...
Citeşte mai mult
Un suspin şi un cutremur. Despre perioadele în care „te învârți în cerc”
Sunt perioade în care oricât ai încerca să schimbi ceva, nu iese mare lucru. Cu un efort supraomenesc reuşeşti să faci un singur pas, pe când în alte vremuri zburai, fluierând. E clar că efortul nu duce la nimic, nici strategiile nu duc la nimic. „Nu iese”, nici mental, nici voluntar,...
Citeşte mai mult
Rucsacul din spate şi rucsacul din inimă. Sau de ce nu mai fug cu copiii la şcoală
Am intrat şi eu de câţiva ani în meseria de părinte, care azi înseamnă să citeşti neremunerat vreo 2 sau 3 ore pe zi mesaje grupurilor de părinţi şi să parchezi complet enervat cu un copil abia sculat din somn pe care mai mult îl cară rucsacul decât cară el rucsacul. Alergare mai al...
Citeşte mai mult
La ce facultate să mă înscriu? Regula „ușilor deschise”
Dacă ai de ales, înseamnă că nu e vorba de medicină, balet sau arhitectură. Ai de ales de obicei în zona de socio-uman. Iar acolo nu există de fapt o alegere „bună”. Trebuie făcută o alegere, undeva în zona în care ai abilități, dar nu e cazul să te stresezi – că va fi alegere...
Citeşte mai mult
1 2 3 39
© Copyright Orasul Albastru 2015