Rezumatul tezei mele de doctorat şi de ce Bauman este Aristotel 2.0
  Trebuia sǎ fie pe acest site şi acest rezumat. Dar ȋnainte, destul de succint, iatǎ o explicație pe care o am de mult pentru ȋntrebarea: De ce ȋmi place Zygmunt Bauman? În liceu citeam Aristotel Metafizica, ȋn metrou, luatǎ de la nişte cǎlugǎri francezi. Nu ȋnțelegeam decât pr...
Citeşte mai mult
The Non-Figurative Career
                          “Abraham set out, not knowing where he went” Hebrews 11, 8   Abstract. As a synthesis of ten years’ experience in career orientation for students and graduates of human and social sciences, this article resumes the issue of XXIst century no...
Citeşte mai mult
Noaptea zen. Cum sa înveți în ultimele două ore ce nu ai învățat într-o lună
Când eşti chiar stresat cu timpul, e clar că mintea nu mai primeşte. Orice ai face, Cola sau cafea, mai mult te stresezi. Nu ȋncape. Nu mai încape. Îți explodeazǎ capul. Nu doar pentru că e mult, dar mai ales pentru că totul trebuie să intre repede. Sunt oare soluţii extreme pentru o a...
Citeşte mai mult
La ce facultate să mă înscriu? Regula „ușilor deschise”
Dacă ai de ales, înseamnă că nu e vorba de medicină, balet sau arhitectură. Ai de ales de obicei în zona de socio-uman. Iar acolo nu există de fapt o alegere „bună”. Trebuie făcută o alegere, undeva în zona în care ai abilități, dar nu e cazul să te stresezi – că va fi alegere...
Citeşte mai mult
Acel moment în care ai terminat facultatea, e vară şi te întorci încet spre casă
Azi ai terminat facultatea, ţi-ai văzut numele cu nota, ai sorbit toate bârfele care se puteau prinde prin curtea facultăţii. Şi acum te întorci, încet, spre casă. Te bucuri de fiecare pas, de fiecare copac atât de bine cunoscut, de fiecare trecere de pietoni pe care ai alergat de atâtea ...
Citeşte mai mult
Un nou-nǎscut şi atât
Pentru acest Crǎciun preotul mi-a dat ca tema de casǎ sǎ meditez naşterea lui Cristos. Ceea ce am fǎcut. Cu sugestia cǎ Dumnezeu a venit sǎ ne mântuiascǎ pe fiecare ca şi cum am fi singuri pe lume, şi cǎ rugǎciunea de la final de slujbǎ “Cred, Doamne, și mărturisesc că Tu ești cu...
Citeşte mai mult
Un suspin şi un cutremur. Despre perioadele în care „te învârți în cerc”
Sunt perioade în care oricât ai încerca să schimbi ceva, nu iese mare lucru. Cu un efort supraomenesc reuşeşti să faci un singur pas, pe când în alte vremuri zburai, fluierând. E clar că efortul nu duce la nimic, nici strategiile nu duc la nimic. „Nu iese”, nici mental, nici voluntar,...
Citeşte mai mult
Rucsacul din spate şi rucsacul din inimă. Sau de ce nu mai fug cu copiii la şcoală
Am intrat şi eu de câţiva ani în meseria de părinte, care azi înseamnă să citeşti neremunerat vreo 2 sau 3 ore pe zi mesaje grupurilor de părinţi şi să parchezi complet enervat cu un copil abia sculat din somn pe care mai mult îl cară rucsacul decât cară el rucsacul. Alergare mai al...
Citeşte mai mult
La ce facultate să mă înscriu? Regula „ușilor deschise”
Dacă ai de ales, înseamnă că nu e vorba de medicină, balet sau arhitectură. Ai de ales de obicei în zona de socio-uman. Iar acolo nu există de fapt o alegere „bună”. Trebuie făcută o alegere, undeva în zona în care ai abilități, dar nu e cazul să te stresezi – că va fi alegere...
Citeşte mai mult
Cea mai bună vacanță nu costă nimic. Despre minunata lună august
Multe din joburile sau schimbările de rută din viața mea s-au făcut vara, de obicei în luna august. Secretariatele sunt goale, străzile sunt goale, și doar cei care iau deciziile importante mai sunt prin birouri, în cămașă cu mânecă scurtă. Dacă ai noroc, poți avea o discuție mai re...
Citeşte mai mult
Acel moment în care ai terminat facultatea, e vară şi te întorci încet spre casă
Azi ai terminat facultatea, ţi-ai văzut numele cu nota, ai sorbit toate bârfele care se puteau prinde prin curtea facultăţii. Şi acum te întorci, încet, spre casă. Te bucuri de fiecare pas, de fiecare copac atât de bine cunoscut, de fiecare trecere de pietoni pe care ai alergat de atâtea ...
Citeşte mai mult
Despre obligaţia de a fi fericit şi cum am uitat asta
Am fost câteva zile în Franţa, şi orice astfel de ieşire din cadrul normal te ajută să-ţi vezi un pic altfel viaţa. Mă plimbam pe străzile liniştite din oraşul Caen din Normandie iar la un colţ de stradă mi-am dat seama de o treabă îngrijorătoare. As putea zice că am uitat să fiu...
Citeşte mai mult
A fost o seară, a fost o dimineață. Eseu despre sensul pierdut al nopții
În ultimii ani mi-a apărut tot mai clar că totul în viaţa noastră şi în civilizaţia noastră se poate înţelege, şi apoi schimba în bine, dacă privim un lucru aparent foarte simplu: modul în care vedem ordinea unei zile, de la noapte spre zi, sau de la zi spre noapte. Si tot în aceast...
Citeşte mai mult
Bruce Willis şi Die Hard: Unele lucruri le rezolvă doar oamenii obosiţi
Matt Farrell: Do we have anything, like, resembling a plan, or anything? John McClane: Find Lucy, kill everybody else. Matt Farrell: I mean, more like a plan, like, a way to do that. Pe Bruce Willis îl iubeşti sau îl ignori, nu pare a mai fi ceva de adăugat. Sigur, există şi cei care spun [&he...
Citeşte mai mult
De ce nu vreau să ratez dezastrul care vine
Pandemia a venit ca o primă plagă peste o aparentă normalitate, dar după ce ne-am dezmeticit puţin au mai venit vreo două-trei plăgi peste noi, şi nu au trecut încă. Totuşi pandemia pusă toată la pachet se rezumă de fapt la nişte lecţii de luat, pe care eu le-am ratat complet. De dat...
Citeşte mai mult
© Copyright Orasul Albastru 2015