Prezentarea cǎrții „Un suflet frumos ca o bisericǎ. Spiritualitatea Monseniorului Ghika”
PREFAŢĂ (fragment) Urmaș direct al unui ucenic și apropiat al Monseniorului Vladimir Ghika, Ion Cosmovici ne oferă prin studiul său inedit o introducere pe potecile sufletului discret și temerar al martirului credinţei. Decriptându‑i mesajul vieţii, autorul ne încurajează să vedem în...
Citeşte mai mult
The Non-Figurative Career
                          “Abraham set out, not knowing where he went” Hebrews 11, 8   Abstract. As a synthesis of ten years’ experience in career orientation for students and graduates of human and social sciences, this article resumes the issue of XXIst century no...
Citeşte mai mult
Noaptea zen. Cum sa înveți în ultimele două ore ce nu ai învățat într-o lună
Când eşti chiar stresat cu timpul, e clar că mintea nu mai primeşte. Orice ai face, Cola sau cafea, mai mult te stresezi. Nu ȋncape. Nu mai încape. Îți explodeazǎ capul. Nu doar pentru că e mult, dar mai ales pentru că totul trebuie să intre repede. Sunt oare soluţii extreme pentru o a...
Citeşte mai mult
La ce facultate să mă înscriu? Regula „ușilor deschise”
Dacă ai de ales, înseamnă că nu e vorba de medicină, balet sau arhitectură. Ai de ales de obicei în zona de socio-uman. Iar acolo nu există de fapt o alegere „bună”. Trebuie făcută o alegere, undeva în zona în care ai abilități, dar nu e cazul să te stresezi – că va fi alegere...
Citeşte mai mult
Acel moment în care ai terminat facultatea, e vară şi te întorci încet spre casă
Azi ai terminat facultatea, ţi-ai văzut numele cu nota, ai sorbit toate bârfele care se puteau prinde prin curtea facultăţii. Şi acum te întorci, încet, spre casă. Te bucuri de fiecare pas, de fiecare copac atât de bine cunoscut, de fiecare trecere de pietoni pe care ai alergat de atâtea ...
Citeşte mai mult
Suspiciunea. Cancerul nostru cel de toate zilele
Suspiciune. De cancer, evident. De sarcină cu probleme. De boală cronică. La asta ne gândim imediat. Peste tot e doar suspiciune. Dacă pentru Aristotel lumea era făcută din nişte chestii foarte “ezoterice”, substanţă, stele şi substanţe imobile, pentru noi lumea e făcută din suspic...
Citeşte mai mult
Curajul de a merge până la capătul drumului
Va veni pentru fiecare dintre noi momentul potrivit şi locul potrivit spre care tindem poate de ani de zile. Nu ştiu să spun când va veni pentru fiecare, dar, dacă ne privim sincer, ne dăm seama ceea ce ne dă putere atunci când n-am ajuns încă acolo unde trebuia e tocmai ştiinţa negrăit...
Citeşte mai mult
Prea multă psihanaliză dăunează sănătăţii sexuale
1. În primul rând, acest titlu făcut să şocheze trebuie nuanţat: nu mă refer la psihanaliștii în viaţă care fac lucruri extrem de utile în practica lor, nici la mare parte din psihanaliștii care au construit doctrina precum Jung, Adler, Frankl şi Szondi. Poate că eu personal mă refer...
Citeşte mai mult
„Priveşte cerul”. Sau mai bine nu.
Oboseala merge mână în mână cu incapacitatea de a visa. Suntem obosiţi, nu doar fizic sau psihic, mi se pare că suntem îndeosebi obosiţi spiritual. Rotiţele alcelea fine, de sens, de admiraţie faţă de mister, de identificare a unui mentor în viaţă, toate astea există încă, dar s-a...
Citeşte mai mult
Jogging de seară. Zbor planat deasupra unui cuib de cuci
Ani de zile am alergat, seara. Am abandonat, am reluat iar, şi tot aşa. Niciodată nu am mers până la performanţă. Şi nici spre ceva foarte organizat ca sport. Era altceva: era revanşa pe care mi-o luam pentru cantitatea de informaţie inutilă a zilei. Recuperarea mentală de cinci minute p...
Citeşte mai mult
Trece trenul noaptea
Sentimentul acela că lucrezi noaptea, cu geamul deschis, iar în depărtare se aude trenul, pe care nu îl poţi auzi decât acum, noaptea, când se face linişte peste oraş. E sentimentul că lucrurile sunt OK, că va fi bine. Că lumea asta, prin tăcerea nopţii, va continua să meargă înaint...
Citeşte mai mult
Plimbare de seară
Plimbare de seară: la o fereastră, o perdea trasă pe jumătate, o lumină frumoasă prin geamul deschis şi aerul curat. Nu e destul? Un pat,  o fereastră, aerul curat prin care vezi stelele sau soarele. Unii nu au o fereastră bine plasată, sau nu au fereastră deloc, e totuşi cel mai impo...
Citeşte mai mult
“Vreau să fiu fericit”
Probabil că o să scriu cândva o carte despre Francisc din Assisi, aici vreau doar să comentez o scenă din filmul lui Franco Zeffirelli, Brother Sun. E scena din piaţa centrală a oraşului, discuţia cu episcopul.  Azi mi-a sărit în ochi prima afirmaţie, atunci când episcopul, care nu în...
Citeşte mai mult
Povestea adevărată a fiecăruia dintre noi
Cel mai frumos sentiment din lume e sentimentul că lucrurile tocmai sunt pe cale să se întâmple... cu adevărat. Şi că, până în acest moment prezent, lucrurile doar au fost suportate, aduse de timp în viaţa ta, la grămadă, aşa cum marea aduce tot felul de lucruri la mal, dar nu aduce ...
Citeşte mai mult
Cei care-am fost... Cercetași.
O mica amintire despre cercetășie.  Cercetăşia a fost începutul, prima etapa din viaţă care a fost a MEA cu adevărat. Trebuie spus că cercetăşia e un fel de minune care durează de un secol. Dacă o iei la bani mărunţi seamănă cu multe alte asociaţii de tineri, cu grupuri care merg ...
Citeşte mai mult
© Copyright Orasul Albastru 2015